Renet utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Cum îți găsești cel mai bun chiriaș - Partea I

Pentru că mi-a ieșit un articol lung, l-am împărțit în două. Aici este prima parte. 

În interacțiunile mele cu diverse persoane aud des aceste cuvinte “nu închiriez casa, mai bine să stea nelocuită, căci chiriașii strică mobilierul, fac mizerie, îmi generează pagube mari și nu merită efortul”. Proprietarii se văd neprotejați de legislație, aud la prieteni sau cunoștințe experiențe neplăcute și uite așa, o proprietate care ar putea să aducă un venit frumos este vacantă pe termen lung. Dacă în alte țări legislația le permite chiar greoi chiriașilor să închirieze, căci trebuie să aducă multe documente (contract de muncă, extras de cont, dovadă că are salariul de câteva ori mai mare decât chiria și multe altele) și să treacă printr-un adevărat proces de selecție, la noi, în România, lucrurile sunt destul de simple din acest punct de vedere. În consecință, de multe ori proprietarul cunoaște numele chiriașului, primește o copie a cărții de identitate acestuia și cam atât. Evident, primește și banii de chirie și în majoritatea cazurilor și garanția. De aici rezultă altă teamă ”dacă pleacă într-o zi și nu te anunță, unde îl găsești?” Așa că fac acest articol, în primul rând pentru mine și clienții mei, ca să ne asigurăm că identificăm acei chiriași cu care să aibă încredere să pornească într-o relație de colaborare pe termen lung. Adaug aici și experiența mea de chiriaș, despre care poți citi aici. 

În România, legea care reglementează modul în care se fac închirierile de locuințe este Legea nr. 114/1996, Legea Locuinței, care a fost actualizată în decursul timpului.

Prima întrebare pe care le-o pun proprietarilor este ce înseamnă pentru ei un chiriaș bun? Și primesc de obicei următoarele răspunsuri:

Menține proprietatea într-o stare bună, “are grija de casa ca și cum ar fi a lui”.

Are un venit stabil și poate plăti în termenul agreat chiria și utilitățile în fiecare lună. 

Plata garanției să nu fie pentru el un efort imens, ba chiar la unele proprietăți să fie deschis să plătească o garanție mai mare decât contravaloarea unei luni de chirie. 

Când vorbim de închiriere în regim clasic, este important să stea în proprietate o perioada mai lungă de timp, poate chiar câțiva ani. 

Să respecte regulile traiului în comun, mai ales când e vorba de un apartament la bloc.

Să fie serios, să comunice, să fie un om pe care te poți baza. 

Știind cum ar trebui să fie un chiriaș bun, sa vedem cum îl găsim. 

Primul lucru pe care îl ai de făcut este să te pregătești pe tine, proprietarul.

Spun asta pentru că am observat că exista proprietari care închiriază casa, dar se așteaptă ca chiriașul să se comporte și să facă în casa ce ar vrea el, proprietarul, să facă. Când închiriezi o casă, este foarte important să înțelegi că pe perioada contractuală chiriașul este cel care o folosește și face asta așa cum îi este lui confortabil. Un exemplu poate dus puțin în extrem, dar care cred că ajută: dacă ai o floare care trebuie udată zilnic, iar chiriașul spune că lui nu-i plac florile sau că el nu vrea sau nu are timp sau nu poate să facă asta, mută floarea la tine acasă. Cam așa cu toate lucrurile pe care un proprietar se așteaptă să le facă chiriașul. Obligațiile chiriașului sunt cele din contractul de închiriere și atât. Despre legătura omului cu casa și cum influențează ea vânzarea sau închirierea am mai scris aici.

Al doilea lucru pe care îl ai de făcut este să pregătești proprietatea pentru a fi închiriată.

Experiența mi-a arătat că o casa îngrijită de proprietar, cu toate lucrurile în stare bună de funcționare, are șanse mari să fie îngrijită la fel și de chiriaș, pe când o casă în dezordine, neîngrijită, căreia proprietarul nu îi arată interes, va “primi” aceeași lipsă de atenție și din partea chiriașului. Evident, de garantat 100% nu garantează nimeni, de asta am și folosit mai sus expresia “are șanse mari”. În plus, chiriașul se va strădui să lase casa în starea în care a primit-o, atunci când primește o casa curată, bine întreținută. 

Tot aici intră și eliberarea casei de mobilierul vechi, moștenit din familie și de alte lucruri care au pentru tine o valoare sentimentală doar pentru tine. Chiriașul trebuie să aibă spațiu să își pună de exemplu cărțile lui în bibliotecă, fotografiile lui pe perete, aspiratorul și lucrurile lui în debara, pernele lui pe pat. 

Pont: lasă în casa de închiriat unul sau două lucruri care reprezintă o pasiune pentru tine sau ceva ce-ți place. În felul acesta, când vin potențialii chiriași la vizionare, dacă și ei au acea pasiune, vă veți conecta mult mai ușor și șansele să închirieze proprietatea ta sunt mai mari. 

Al treilea lucru: evaluează-ți proprietatea obiectiv, la un preț corect.

Mi s-a întâmplat să promovez o proprietate la închiriere la un preț un pic mai mare decât prețul corect și să nu am cereri pentru ea. În schimb, când am adus proprietatea la un preț corect, am avut mai mulți potențiali chiriași potriviți și astfel clientul meu proprietar a avut ocazia să selecteze chiriașul cel mai bun pentru casa sa. 

Pont: O proprietate neînchiriată la timp nu numai că nu face bani, ea te face să pierzi bani. Exemplu concret: chiria corectă pentru casa ta este de 500 de euro pe lună, dar tu o promovezi 1 lună la 600 de euro, apoi reduci prețul la 550 euro și închiriezi probabil după 2-3 luni, tot la 500 de euro. Ai pierdut, deja, contravaloarea a 2-3 luni de chirie, adică 1.000-1.500 de euro. De ce 2-3 luni? Pentru că nu ești singurul proprietar care are un apartament de închiriat și chiriașii se vor îndrepta într-o primă fază către apartamentele cu prețuri mai bune pentru ei.